Care Sunt Bolile Limbii?

Bolile limbii pot afecta semnificativ capacitatea de comunicare a indivizilor. Acestea pot avea origini genetice, dar se pot dezvolta și din cauza factorilor de mediu. Ele au potențialul de a afecta persoane de toate vârstele și genurile.

În special afazia și apraxia, care sunt condiții neurologice, pot duce la pierderea capacităților de vorbire, înțelegere sau abilități lingvistice. De asemenea, disartria și dispraxia sunt incluse în tulburările motorii ale vorbirii. Infecții precum candidoza și probleme serioase de sănătate precum cancerul limbii fac parte din bolile limbii. Diagnosticul și tratamentul acestor boli pot influența direct calitatea vieții persoanelor afectate.

Yazı İçeriği

O Privire Asupra Afaziei

Afazia este o tulburare de comunicare cauzată de leziuni cerebrale. Leziunile din lobul stâng pot duce la pierderea abilităților lingvistice și de vorbire. Simptomele variază în funcție de tipul afaziei. Atunci când neuronii sunt deteriorați, căile de comunicare din creier sunt afectate și apar diverse tipuri de afazie.

Afazia Broca: Pacienții nu au probleme în înțelegere, dar întâmpină dificultăți în exprimare.
Afazia Globală: Este o afecțiune extinsă care implică pierderea tuturor abilităților lingvistice.
Afazia Wernicke: Se manifestă prin dificultăți de înțelegere și procesare a limbajului; pacienții folosesc cuvinte nepotrivite.
Afazia de Conducție: Persoana are dificultăți în a repeta ceea ce aude, în timp ce alte funcții lingvistice sunt mai puțin afectate.
Afazia Anomică: Pacienții pot vorbi, dar au dificultăți în a găsi numele obiectelor.
Afazia Transcorticală: Capacitatea de repetare este păstrată, dar înțelegerea și procesarea limbajului sunt afectate.

Fiecare dintre aceste tipuri se dezvoltă în funcție de locația și amploarea leziunii cerebrale. Tratamentul afaziei este adaptat la starea și nevoile pacientului. Potențialul de recuperare a funcțiilor afectate depinde de gradul leziunii.

Terapia lingvistică și programele de reabilitare sunt esențiale pentru persoanele care se confruntă cu afazia. Aceste metode de tratament vizează îmbunătățirea abilităților de comunicare ale pacienților, sprijinindu-le interacțiunile sociale și activitățile zilnice.

Apraxia: Dificultăți în Producția Vorbirii

Apraxia este o tulburare motorie a vorbirii cauzată de probleme de planificare motorie. Această afecțiune se manifestă prin incapacitatea de a articula corect cuvintele în timpul vorbirii. Pacienții nu au probleme în selectarea sau înțelegerea cuvintelor; problema constă în producerea corectă și în ordinea corectă a sunetelor și cuvintelor. Aceasta reduce claritatea vorbirii și face dificilă înțelegerea pentru ascultători.

Persoanele afectate pot fi conștiente de greșelile pe care le fac și încearcă să le corecteze. Leziunile neurologice din creier care cauzează apraxia variază de la o persoană la alta, iar nivelul și tipul apraxiei depind de locația și amploarea acestor leziuni. Apraxia vorbirii poate provoca dificultăți psihologice pentru persoanele afectate și adesea necesită terapie profesională.

Tipurile de apraxie includ:

Apraxia Ideomotorie
Apraxia Ideatorie
Apraxia Limb-Kinetică
Apraxia Orală-Bucco-Facială

Apraxia vorbirii ocupă un loc special printre tulburările de limbaj, deoarece afectează nu numai fluența, viteza și tonul vorbirii, ci și producția cuvintelor. Procesul de tratament este personalizat în funcție de nevoile individului și, de obicei, necesită o abordare de lungă durată și răbdare. Acest tratament este un pas important în îmbunătățirea abilităților de comunicare ale persoanelor afectate de apraxie.

Disartria: Tulburări de Vorbire și Caracteristici Tipice

Disartria este o afecțiune neurologică în care abilitatea de vorbire este afectată. Această tulburare apare ca urmare a leziunilor sistemului nervos central și periferic. Leziunea îngreunează coordonarea și controlul mușchilor implicați în vorbire.

Astfel, claritatea vorbirii persoanei este redusă. Cauzele includ evenimente cerebrovasculare, leziuni cerebrale traumatice și diverse boli neurogenice. Leziunile sistemelor nervoase duc la dezvoltarea diferitelor tipuri de disartrie.

Tipurile de disartrie sunt următoarele:

Disartria Spastică:

Este caracterizată de leziuni bilaterale ale neuronilor motori superiori.
Vorbitul este tensionat, lent și spastic.
Articulația și fonația sunt mai afectate decât respirația.

Disartria Flască:

Apare ca urmare a leziunilor neuronilor motori inferiori.
Suportul respirator este slăbit, vorbitul este monoton și de intensitate scăzută.
Respirația audibilă și sunetele nazale sunt evidente.

Disartria Ataxică:

Se dezvoltă în cazul leziunilor sistemului cerebelos.
Sunt prezente dezechilibre în ritmul și intonația vorbirii.
Sunt evidente tulburări în sunetele consoanelor și vocalelor.

Disartria Hipokinetică:

Este asociată cu leziuni ale ganglionilor bazali, în special în cazul bolii Parkinson.
Vorbitul este de obicei monoton și de intensitate scăzută.
Sunt prezente scăderea tonului și intensității vocii, precum și schimbări în articulare.

Fiecare tip de disartrie se manifestă prin caracteristici de vorbire diferite, iar procesul de diagnosticare este modelat în funcție de simptomele specifice ale pacientului. Metodele de tratament sunt adaptate cauzelor subiacente ale disartriei și nevoilor individuale ale pacientului.

Acest proces poate include terapie de vorbire și alte abordări reabilitative. Îmbunătățirea capacității de vorbire are ca scop creșterea calității vieții pacientului.

Definirea și Tipurile de Dispraxie

Dispraxia este o afecțiune caracterizată de dificultăți în planificarea motorie. Această dificultate în planificarea și executarea sarcinilor motorii este de obicei congenitală și afectează abilitățile motorii ale individului.

Dispraxia nu este o problemă a mușchilor, ci mai degrabă o dificultate în organizarea comenzilor motorii. De asemenea, această afecțiune este cauzată de neîmplinirea completă a maturării unor părți ale cortexului motor și împiedică

transmiterea corectă a mesajelor către corp.

Dispraxia este împărțită în trei tipuri principale:

Dispraxia Orală: Acest tip implică dificultăți în planificarea și executarea mișcărilor limbii și buzelor. Este legată de funcții precum suptul și suflarea și poate afecta indirect abilitățile de vorbire și înghițire.
Dispraxia Verbală: Include dificultăți în inițierea, secvențierea și coordonarea sunetelor vorbirii. Copiii pot vorbi neclar, pot simplifica sunetele și pot prezenta modele inconsistente de vorbire.
Dispraxia Motorie: Individul întâmpină dificultăți în planificarea, secvențierea și executarea corectă a abilităților motorii. Acest lucru poate afecta învățarea de noi abilități, scrisul de mână, coordonarea și performanța constantă.

Impactul dispraxiei variază la copii și adulți și este mai frecvent întâlnit la bărbați. Cu toate acestea, dispraxia nu afectează inteligența; indivizii cu dispraxie au de obicei inteligență medie sau peste medie. Poate avea efecte negative asupra comportamentului și abilităților sociale. Dispraxia este recunoscută prin dificultățile care apar atunci când se cere efectuarea unor sarcini motorii specifice. Aceste dificultăți sunt de obicei cauzate de părți imature ale cortexului motor și afectează aproximativ 10% din populație.

O Privire Generală Asupra Cancerului Limbei

Cancerul limbii este una dintre cele mai grave și comune forme de cancer oral. Dintre cancerele orale, după cancerul buzelor, cel mai frecvent se întâlnește cancerul limbii. Boala este caracterizată prin multiplicarea necontrolată a celulelor anormale în limbă.

În majoritatea cazurilor, începe pe părțile laterale ale limbii și poate progresa spre alte părți ale limbii în stadiile avansate. În etapele avansate, există riscul ca boala să se răspândească la ganglionii limfatici din regiunea gâtului.

Simptomele cancerului limbii nu sunt de obicei specifice și inițial nu sunt dureroase:

Pe părțile laterale ale limbii pot apărea mase sau răni de culoare gri-roz.
Apare durere la nivelul limbii și gâtului.
Pot apărea dificultăți la înghițire sau mestecare.
Pot apărea dificultăți în mișcarea limbii.
Cancerul de la baza limbii provoacă simptome mai severe, cum ar fi dificultăți de înghițire, senzația de nod în gât, modificări ale vocii și durere în ureche.

Persoanelor care observă astfel de simptome li se recomandă să consulte imediat un specialist. Diagnosticul precoce îmbunătățește semnificativ șansele de succes ale tratamentului. Pe măsură ce boala progresează, opțiunile de tratament pot fi limitate, iar complicațiile pot crește. Prin urmare, este esențial să consultați un medic imediat ce apar simptomele. Cu un diagnostic precoce, cancerul limbii poate fi gestionat și tratat eficient.

Prof. Dr. Murat Topdağ

KBB ( Kulak Burun Boğaz) Doktoru Prof. Dr. Murat Topdağ, 1978 yılında Malatya’da doğmuştur. Cerrahpaşa Tıp Fakültesi İngilizce Bölümü’nden mezun olduktan sonra, 2004-2009 yılları arasında Kocaeli Üniversitesi Tıp Fakültesi Kulak Burun Boğaz Anabilim Dalı’nda uzmanlık eğitimini tamamlamıştır. 2017’de Acıbadem Altunizade Hastanesi’nde görev yapmaya başlamıştır.. 2022 yılından itibaren İstanbul Kadıköy’de bulunan kendi kliniği MD ENT İstanbul’da da hastalarına hizmet vermektedir.