Ce este vertijul (amețeala)?

Amețeala, cunoscută și sub numele de vertij, este unul dintre simptomele problemelor de echilibru. Se manifestă ca o senzație de instabilitate, vertij și confuzie. De asemenea, pot apărea senzații de rotire a mediului înconjurător, senzații asemănătoare leșinului și pierderi de echilibru. Diverse probleme de sănătate pot provoca această afecțiune. Printre acestea se numără vertijul paroxistic pozițional benign, migrena vestibulară și boala Meniere. Afecțiuni mai grave pot duce, de asemenea, la amețeli. Metodele de tratament variază în funcție de cauza identificată. Medicii recomandă adesea reabilitarea vestibulară, diferite tratamente medicamentoase sau manevre speciale. Astfel, se pot găsi soluții pentru problemele de echilibru ale pacienților.

Cuprins

Ce este amețeala?

Amețeala este o afecțiune frecvent întâlnită atât în unitățile de tratament ambulatoriu, cât și în camerele de urgență. De multe ori, această afecțiune necesită tratament internat și poate fi împărțită în categorii precum vertij, senzații pre-sincopale, confuzie și tulburări de echilibru. Pacienții întâmpină adesea dificultăți în a diferenția aceste simptome, ceea ce complică diagnosticul. Simptomele resimțite de pacienți sunt adesea vagi și complexe, îngreunând stabilirea unui diagnostic precis. Procesul de tratament depinde de identificarea și clasificarea corectă a simptomelor. Din acest motiv, profesioniștii din domeniul sănătății efectuează adesea evaluări detaliate. Fiecare simptom este analizat în detaliu pentru a înțelege corect starea generală de sănătate a pacientului.

Care sunt cauzele amețelii?

Cauzele amețelii se împart în trei categorii principale. Prima categorie cuprinde cauzele centrale sau neurologice. În această categorie, accidentele vasculare cerebrale localizate în trunchiul cerebral și cerebel, precum și atacurile ischemice tranzitorii (AIT) din circulația posterioară, joacă un rol important. A doua categorie cuprinde cauzele periferice sau vestibulare. Printre acestea se numără:

Schwannom vestibular
Migrenă vestibulară
Boala Meniere
Vertij paroxistic pozițional benign (VPPB)
Vestibulopatie bilaterală
Sindromul de dehiscență a canalului superior

În cele din urmă, cauzele cardiovasculare pot contribui la amețeli. Aceste afecțiuni includ:

Hipotensiune ortostatică
Presincopă
Disecția arterei vertebrale
Disritmii

Cât de frecventă este amețeala?

Amețeala este o problemă de sănătate comună și poate afecta persoane din diferite grupe de vârstă. Este întâlnită în mod special la persoanele vârstnice. Acest simptom reprezintă aproximativ 3% din vizitele la camerele de urgență și la unitățile de asistență primară. În fiecare an, între 15% și 20% dintre adulți se prezintă la medic din cauza amețelii. În total, această afecțiune determină aproximativ 7,5 milioane de persoane să solicite servicii medicale.

Distribuția amețelii pe sexe este, de asemenea, notabilă:

Femeile sunt de trei ori mai afectate decât bărbații.

Această afecțiune poate fi asociată cu diverse probleme de sănătate:

Accidentele vasculare cerebrale cerebeloase sau din trunchiul cerebral pot prezenta amețeala drept singurul simptom.
Peste jumătate dintre pacienții cu disecție a arterei vertebrale experimentează amețeli sau vertij.

Care sunt simptomele amețelii?

Simptomele amețelii sunt asociate cu tulburări de echilibru și orientare pe care le experimentează pacientul. Această afecțiune este cauzată de obicei de tulburări ale urechii interne sau ale sistemului nervos. Simptomele variază de la o persoană la alta, unele cazuri fiind ușoare, iar altele severe.

Printre principalele simptome asociate cu amețeala se numără pierderea echilibrului, senzația de confuzie și senzația de rotire a mediului înconjurător. Aceste simptome pot apărea brusc sau gradual, cu durate care variază de la câteva secunde la zile sau chiar săptămâni. Simptomele pot apărea spontan sau pot fi declanșate de anumiți factori. Utilizarea medicamentelor, modificările medicației, consumul de alcool sau cofeină și istoricul recent de traume craniene pot influența severitatea și frecvența amețelii. De asemenea, simptomele neurologice, precum disartria, disfagia, diplopia, ataxia trunchiului și semnele cerebeloase, pot sugera cauze centrale ale amețelii.

Printre simptomele care indică o cauză cardiovasculară se numără durerile toracice, aritmiile, dispneea și modificările ortostatice ale tensiunii arteriale. Aceste simptome pot indica faptul că amețeala este legată de probleme ale sistemului cardiac sau vascular. În timpul examinării fizice, unele teste specifice pentru amețeală includ:

Nistagmus:

Nistagmusul bidirecțional sau nistagmusul spontan vertical sau rotator indică o cauză centrală.
În VPPB, componenta rapidă spre partea afectată poate fi obositoare.
Neurita vestibulară prezintă o componentă rapidă departe de partea afectată și poate fi suprimată prin fixare vizuală.

De asemenea, testele de mers și echilibru sunt utilizate în diagnosticul amețelii:

Testul Rhomberg pozitiv, în care echilibrul se pierde cu ochii închiși, sugerează vestibulopatie bilaterală sau disfuncție somatosenzorială.
Mersul pe bază largă sugerează disfuncție cerebeloasă.

Monitorizarea semnelor vitale, în special identificarea hipotensiunii ortostatice, este importantă în evaluarea amețelii. Hipotensiunea ortostatică întârziată este de obicei identificată prin testul mesei inclinate. Aceste teste sunt esențiale pentru diferențierea cauzei amețelii și stabilirea planului de tratament.

Cum se diagnostichează amețeala?

Procesul de diagnostic al amețelii necesită o evaluare detaliată a simptomelor experimentate de pacient. Furnizorii de servicii medicale identifică de obicei cauzele potențiale ale amețelii pe baza istoricului pacientului și a examenului fizic. Această evaluare inițială este esențială pentru înțelegerea cauzei de bază a simptomelor.

Aceste teste ajută la identificarea timpurie a unor afecțiuni care pot pune viața în pericol, cum ar fi hipoglicemia sau tulburările de ritm cardiac. Cu toate acestea, cauzele amețelii pot fi mai complexe. În acest caz, pot fi necesare teste suplimentare pentru confirmarea sursei simptomelor. În special, dacă există suspiciuni de probleme neurologice centrale, se utilizează metode de imagistică.

Cum se tratează amețeala?

Tratamentul amețelii implică diferite metode, în funcție de cauza de bază a afecțiunii. Procesul de tratament variază în funcție de severitatea simptomelor și gravitatea afecțiunii subiacente. Este esențial un diagnostic precis pentru a trata amețeala în mod eficient. Odată ce diagnosticul este stabilit, se aplică planuri de tratament personalizate în funcție de tipul afecțiunii.

Tratamentele recomandate pentru Vertijul Paroxistic Pozițional Benign includ:

Medicamente precum meclizina
Manevra Epley
Reabilitarea vestibulară

În cazul bolii Meniere, tratamentul implică de obicei următorii pași:

Diuretice
Restricție de sare
În cazurile severe, dexametazonă intratimpanică sau gentamicină

În tratamentul neuritei vestibulare, se folosesc metode precum:

Antiemetice și antihistaminice
Benzodiazepine sau antagoniști ai dopaminei
Reabilitarea vestibulară
Steroizi

Migrenele vestibulare sunt gestionate prin schimbări ale stilului de viață, în timp ce medicamentele pot fi utilizate profilactic.

Tratamentul pentru hipotensiunea ortostatică include următoarele măsuri:

Cresterea aportului de lichide
Revizuirea listei de medicamente
Schimbări ale stilului de viață

Care sunt complicațiile amețelii?

Printre cele mai critice complicații ale amețelii se numără leziunile secundare. Aceste probleme de sănătate cresc riscul de căderi, în special în rândul persoanelor vârstnice. Căderile pot duce la leziuni grave sau chiar invalidante. Amețeala apare mai frecvent la persoanele vârstnice, ceea ce crește probabilitatea întâmpinării acestor complicații. Persoanele care suferă de amețeli pot avea dificultăți în a efectua activități zilnice, afectându-le astfel capacitatea de a se mișca independent. Iată câteva dintre complicațiile majore pe care amețeala le poate provoca: