Tumorile nazale și sinusurile paranazale sunt o temă semnificativă în domeniul sănătății. Acestea reprezintă o mică parte din cancerele tractului respirator și digestiv. Este dificil să se distingă aceste tumori deoarece simptomele lor sunt adesea similare cu cele ale bolilor inflamatorii simple.

Acestea sunt mai frecvente la bărbații de rasă albă cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani. La bărbați, acestea sunt de două ori mai frecvente decât la femei.

Simptomele inițiale ale bolii includ umflături faciale, sângerări și probleme nervoase. Aceste semne sunt importante pentru diagnosticarea timpurie și tratamentul eficient. Prin urmare, aceste tumori ocupă un loc special în cercetările medicale.

Tumorile sinusurilor paranazale

Originea Tumorilor Sinusurilor Paranazale

Tumorile sinusurilor paranazale variază în funcție de factorii etiologici. Aproximativ o treime dintre aceste tumori sunt asociate cu expunerea ocupațională. Se știe că expunerea la nichel și hidrocarburi volatile în anumite medii de lucru crește riscul de cancer pentru unele subtipuri. În mod specific, două substanțe sunt strâns legate de anumite tipuri de tumori:

  1. Nichel: Eficient în dezvoltarea carcinomului cu celule scuamoase.
  2. Hidrocarburi volatile și rumeguș: Crește riscul de adenocarcinom.

De asemenea, tulpinile Human Papilloma Virus (HPV) sunt frecvent găsite în unele tipuri de tumori. Două tipuri de HPV sunt detectate în anumite procente din tumori:

  1. Tulpinile HPV 6 și 11: Găsite în 24% din papiloamele invertite și în 4% din carcinoamele cu celule scuamoase.

În plus, nu s-a demonstrat o legătură directă între consumul de tutun și alcool, factori cunoscuți pentru cancerul capului și gâtului, și malignitățile sinonazale. Acest lucru necesită o cercetare mai amplă a etiologiei acestor tumori.

În concluzie, originea tumorilor sinusurilor paranazale este complexă și multifactorială. Înțelegerea completă a factorilor de risc este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și tratament.

Caracteristicile Tumorilor Nazale și Sinusurilor Paranazale

Tumorile nazale și sinusurile paranazale sunt deosebit de importante în otorinolaringologie. Diagnosticarea și tratarea acestor tumori implică diverse provocări. Simptomele inițiale ale tumorilor benigne și maligne sunt similare, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului.

De obicei, durata medie de la primele simptome până la diagnosticarea tumorilor maligne este de șase până la opt luni. Pentru un diagnostic precoce, suspiciunea de malignitate este necesară atunci când simptomele sinonazale nu se ameliorează în urma tratamentului medical adecvat. Cancerul sinonazal avansat prezintă semne clinice evidente. Aceste semne includ:

  1. Asimetria facială
  2. Masa tumorală vizibilă sau palpabilă în cavitatea bucală
  3. Observarea unei mase în cavitatea nazală prin rinoscopie anterioară

Diagnosticarea Tumorilor Nazale și Sinusurilor Paranazale

Diagnosticarea tumorilor nazale și sinusurilor paranazale necesită un examen otorinolaringologic detaliat. În acest proces, structurile sinonazale, ochii și sistemul nervos sunt examinate în detaliu. Primul pas constă în evaluarea sensibilității nervului infraorbital și a mișcărilor oculare.

De asemenea, trebuie verificată posibilitatea de mișcare sau cădere a dinților. După aceste etape, se aplică o anestezie locală adecvată și se efectuează o endoscopie nazală. În cadrul examenului endoscopic:

  1. Este necesară prelevarea unei biopsii din țesuturile suspecte (cu excepția maselor vasculare).
  2. Biopsia trebuie realizată după examinările radiologice pentru a menține integritatea țesutului.

În special pentru tumorile sinusului maxilar, biopsia este de obicei realizată sub anestezie generală. Această procedură se efectuează prin antrostomie și permite evaluarea ulterioară a zonei biopsiate dacă este necesară o maxilectomie.

Dacă este necesară radioterapia, drenajul secrețiilor și materialului necrotic devine important. Totuși, abordarea Caldwell-Luc nu este recomandată din cauza riscului de răspândire a tumorii la mucoasa obrajilor și piele.

În procesul de diagnosticare, metodele de imagistică radiologică joacă un rol esențial:

  1. CT-ul este preferat pentru evaluarea patologiilor osoase și a pereților orbitali.
  2. RMN-ul este utilizat pentru evaluarea extensiilor țesuturilor moi și pentru diferențierea între mucus și tumoră.

Principalele Tumori Benigne din Nas și Sinusurile Paranazale

Tumorile nazale și sinusurile paranazale sunt de obicei benigne, dar există diferite tipuri. Osteomul este un tip frecvent întâlnit. Acesta este rar detectat în radiografiile de rutină. Locul cel mai frecvent întâlnit pentru aceste tumori este sinusul frontal. Acestea sunt de obicei observate la adulții în vârstă. Chirurgia este recomandată în cazurile simptomatice sau atunci când există presiune asupra țesuturilor înconjurătoare.

Displazia fibroasă se caracterizează prin transformarea anormală a țesutului osos. Aceasta apare mai frecvent la vârste tinere. Boala poate afecta un singur os sau mai multe oase. Un nodul poate fi observat în osul afectat. În cazurile în care boala este asociată cu sindromul McCune-Albright, aceasta devine mai complexă.

În aceste cazuri, pigmentarea pielii și pubertatea precoce sunt de asemenea observate. În zona capului și gâtului, maxilarul și mandibula sunt frecvent afectate. Tratamentul include de obicei intervenția chirurgicală. Radioterapia nu este recomandată din cauza riscului de transformare malignă.

Papilomul Schneiderian este de trei tipuri principale: invertit, fungiform și cilindric.

  1. Papiloamele fungiforme reprezintă 40% din cazuri și se dezvoltă din septum.
  2. Papiloamele cilindrice reprezintă 3% din cazuri și se găsesc pe pereții laterali ai cavității nazale.
  3. Papiloamele invertite reprezintă 57% din caz

    uri și se dezvoltă de obicei la nivelul meatusului mijlociu.

  4. Tratamentul acestor tumori este chirurgical.

În cele din urmă, angiofibromul juvenil nazofaringian este o tumoră rară întâlnită la adolescenții de sex masculin. Tendința de răspândire și structura vasculară a tumorii sunt printre principalele cauze ale morbidității. În cazurile fără implicare a sinusului cavernos, se efectuează embolizare înainte de rezecția chirurgicală. În cazurile cu implicare a sinusului cavernos sau în cazurile recurente, se recomandă radioterapia.

Principalele Tumori Maligne din Nas și Sinusurile Paranazale

Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip de cancer al sinusurilor paranazale. Acesta este de obicei întâlnit în sinusurile maxilare și etmoidale. Boala este frecvent diagnosticată la bărbați cu vârsta peste 60 de ani.

La momentul diagnosticării, cancerul este adesea detectat în afara sinusului. La aproximativ 90% dintre pacienți, cel puțin un perete sinusal este afectat. Dimensiunea tumorii și extinderea acesteia în țesuturile înconjurătoare sunt esențiale pentru prognostic.

Tumorile glandelor salivare minore sunt tumori care provin din glandele salivare minore și mucoasele cavității orale și ale căilor respiratorii superioare. Tumorile glandelor salivare minore sunt detectate în 14-17% dintre cazurile de tumori ale sinusurilor paranazale.

Tipurile cele mai frecvente sunt carcinomul adenoid chistic și carcinomul mucoepidermoid. Tendința carcinomului adenoid chistic de invazie perineurală este asociată cu focare recurente și metastaze la distanță. Această situație necesită o monitorizare pe termen lung și atentă a pacienților.

Adenocarcinomul este al doilea cel mai frecvent tip de malignitate a sinusurilor paranazale. Reprezintă 5-20% din cazuri și este întâlnit în principal în sinusurile etmoidale. Acest tip de tumoră necesită abordări diferite de tratament în funcție de caracteristicile zonei afectate și de starea generală de sănătate a pacientului. Tratamentul este personalizat în funcție de nevoile pacientului și de extinderea tumorii.

Metodele de Tratament pentru Cancerul Nasului și Sinusurilor Paranazale

Tratamentul tumorilor sinonazale implică chirurgia și radioterapia. Aceste tumori sunt de obicei diagnosticate în stadii avansate, ceea ce complică tratamentul. În timpul îndepărtării tumorilor, pot apărea pierderi funcționale și estetice.

Tumorile situate în special la baza craniului și în jurul ochilor sunt dificil de tratat din cauza proximității structurilor vitale. Recidiva poate apărea după tratament. Metodele de tratament includ:

  1. Chirurgia: Scopul este îndepărtarea completă a tumorii.
  2. Radioterapia: Este de obicei utilizată după intervenția chirurgicală.
  3. Radioterapia preoperatorie: Este utilizată în special în cazurile în care trebuie protejată orbita.

Tumorile sinusurilor paranazale

Chimioterapia este de obicei evaluată după intervenția chirurgicală în cazurile de tumori recurente, metastatice sau neoperabile. Aceste tratamente sunt personalizate în funcție de starea pacientului și de caracteristicile tumorii. În concluzie, tratamentul cancerelor sinonazale necesită o abordare personalizată pentru fiecare pacient.

ALTE TRATAMENTE