Ce trebuie făcut pentru a preveni cancerul?

Cancerul este o problemă gravă de sănătate care afectează milioane de oameni la nivel global. Deși este cunoscut ca o boală ce poate fi prevenită, mulți oameni sunt afectați de această boală în fiecare an. Există câteva măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul de cancer. În primul rând, trebuie evitat consumul de tutun și produse din tutun. Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase este, de asemenea, de mare importanță. În plus, este necesar să faceți activități fizice regulate și să limitați consumul de alcool. De asemenea, protecția împotriva soarelui și vaccinarea pentru anumite boli sunt metode eficiente de prevenire a cancerului.

Ce regim alimentar ar trebui să urmez pentru a preveni cancerul?

Modificările aduse dietei joacă un rol important în reducerea riscului de cancer. Fructele și legumele colorate, bogate în antioxidanți și fitochimicale care previn deteriorarea celulară, sunt elemente esențiale ale unei diete sănătoase. În special legumele crucifere precum broccoli, conopida și varza, precum și fructele de pădure precum afinele și căpșunile ar trebui să fie incluse în dietă. În plus;

• Ovăz, orez brun și quinoa sunt cereale integrale bogate în fibre care ar trebui să fie consumate.
• Sursele de grăsimi sănătoase, precum avocado, uleiul de măsline și nucile, ar trebui incluse în planul de alimentație.
• Peștele, păsările de curte și leguminoasele, precum fasolea, ar trebui să fie sursele principale de proteine slabe.

De asemenea, este important să se evite alimentele care pot crește riscul de cancer. Consumul de carne procesată nu trebuie să depășească 500 de grame pe săptămână. Consumul de alcool și alimente bogate în zahăr ar trebui limitat. Alimentele procesate și fast-food-urile, care pot avea un efect cancerigen, trebuie evitate. Printre strategiile de prevenire a cancerului se numără și menținerea unui nivel adecvat de vitamina D. Aportul de vitamina D poate fi crescut prin expunerea la soare, alimente îmbogățite sau suplimente. Aceste modificări dietetice pot ajuta la reducerea riscului de cancer.

Care este rolul exercițiului fizic în prevenirea cancerului?

Rolul exercițiului fizic în prevenirea cancerului este susținut de numeroase studii științifice. Activitatea fizică poate reduce inflamația din organism și întări sistemul imunitar, prevenind astfel dezvoltarea cancerului. De asemenea, contribuie la menținerea unui echilibru hormonal sănătos. Aceasta este deosebit de importantă în reducerea riscului de tipuri de cancer dependente de hormoni. Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, ceea ce minimizează factorii de risc asociați cu obezitatea.

• Reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției imunitare.
• Reglarea hormonilor.
• Menținerea unei greutăți sănătoase.
• Îmbunătățirea digestiei și reducerea timpului de tranzit intestinal.

Efectele pozitive ale activității fizice asupra sistemului digestiv nu pot fi neglijate. Mișcarea regulată scurtează timpul de tranzit al alimentelor prin sistemul digestiv, reducând timpul în care intestinul este expus la substanțe dăunătoare. Acest lucru este un factor important în prevenirea tipurilor de cancer gastro-intestinal. În plus, exercițiile fizice îmbunătățesc sănătatea fizică și mentală, crescând calitatea generală a vieții. Acest lucru sprijină lupta împotriva cancerului. S-a demonstrat că persoanele care fac exerciții fizice la un nivel ridicat au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer.

De ce sunt importante testele de screening pentru cancer?

Importanța testelor de screening constă în depistarea precoce a cancerului, ceea ce crește șansele de succes ale tratamentului. Atunci când cancerul este depistat în stadii incipiente, este de obicei mai localizat și nu s-a răspândit, ceea ce oferă pacienților șansa de a trăi mai mult. Depistarea precoce permite, de asemenea, aplicarea unor metode de tratament mai puțin agresive, ceea ce reduce povara fizică și emoțională asupra pacientului. Tratamentul mai puțin intensiv contribuie, de asemenea, la reducerea efectelor secundare la minimum.

• Creșterea ratei de supraviețuire: Diagnosticarea precoce duce la o rată mai mare de supraviețuire, în special în cazul cancerelor depistate în stadii incipiente.
• Tratament mai puțin intens: Cancerele diagnosticate în stadii incipiente necesită, în general, metode de tratament mai puțin agresive.
• Costuri mai mici: Cancerele diagnosticate în stadii incipiente sunt asociate cu tratamente mai puțin costisitoare în comparație cu cancerele avansate.

Factorii genetici influențează riscul de cancer?

Rolul predispoziției genetice în dezvoltarea cancerului este de o importanță majoră. Mutările genetice ereditare, care pot fi prezente la fiecare individ, pot crește riscul unor tipuri de cancer. Aceste mutații sunt cunoscute sub numele de mutații ale liniei germinale și pot fi transmise de la părinți la copii. În special mutațiile în genele BRCA1 și BRCA2 cresc riscul de cancer de sân și de ovar. În plus, mutațiile genei APC pot duce la cancer colorectal. Acești factori genetici creează o predispoziție pentru dezvoltarea cancerului, care poate apărea pe măsură ce se acumulează alte mutații.

Prin intermediul testelor genetice:

• Pot fi detectate mutații ereditare.
• Indivizii pot fi informați cu privire la riscurile de cancer.
• Pot fi luate măsuri preventive necesare.

Consilierea genetică joacă, de asemenea, un rol esențial în acest proces. Consilierea ajută la interpretarea corectă a rezultatelor testelor și explică strategiile preventive recomandate pentru persoanele expuse riscului. Aceste strategii includ teste de screening regulate și, în unele cazuri, măsuri preventive. Astfel, persoanele cu predispoziții genetice pot lua măsuri proactive pentru a-și minimiza riscurile.

Protejarea împotriva soarelui previne cancerul?

Protejarea împotriva soarelui poate reduce semnificativ riscul de cancer de piele. Există câteva metode eficiente pentru a asigura protecția solară. Una dintre cele mai comune metode este utilizarea cremei de protecție solară. Cremele solare protejează împotriva razelor UVA și UVB dăunătoare. Pentru a asigura o protecție eficientă, crema de protecție solară trebuie reaplicată după înot sau transpirație. Evitarea expunerii la soare în timpul orelor de vârf este, de asemenea, importantă pentru a reduce expunerea la radiațiile UV.

Utilizarea cremelor de protecție solară:

• Se recomandă utilizarea cremelor cu un SPF de cel puțin 15.
• Cremele de protecție solară trebuie să fie cu spectru larg și să ofere protecție atât împotriva razelor UVA, cât și UVB.
• Trebuie reaplicate la fiecare două ore.

Bariere fizice:

• Îmbrăcămintea cu mâneci lungi și pălăriile cu boruri largi blochează razele UV.
• Ochelarii de soare sunt importanți pentru protejarea zonei din jurul ochilor.
• Materialele de culoare închisă și țesute strâns oferă o protecție mai bună.

Evitarea surselor artificiale de raze UV este, de asemenea, un pas important pentru sănătatea pielii. Metodele de bronzare artificială, cum ar fi solarul, pot crește riscul de cancer de piele. În general, utilizarea produselor de protecție solară combinată cu îmbrăcămintea de protecție și evitarea expunerii intense la soare minimizează riscul de cancer de piele.

Factorii de mediu cresc riscul de cancer?

Efectele factorilor de mediu asupra cancerului sunt incontestabile. În special poluarea industrială poate crește semnificativ riscul de cancer. Expunerea la substanțe cancerigene în mediul de lucru poate contribui la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Gazul radon este un factor de mediu important care poate duce la cancer pulmonar. Acest gaz poate fi găsit în clădiri situate în zone cu zăcăminte de uraniu. Poluarea aerului din interior este, de asemenea, un factor de risc important. În special în țările cu venituri mici, utilizarea combustibililor solizi în combinație cu ventilația insuficientă poate provoca boli respiratorii și cancer pulmonar. Principalii factori de mediu care cresc riscul de cancer includ:

Poluarea aerului:

• Poluarea aerului din exterior
• Poluarea aerului din interior

Expuneri chimice:

• Deșeuri industriale
• Expuneri profesionale

Factori biologici și fizici:

• Gazul radon
• Arsenicul din apa potabilă

Stresul este asociat cu cancerul?

Relația dintre stres și cancer poate avea consecințe grave asupra sănătății prin afectarea sistemului imunitar și a altor procese vitale. În special, stresul cronic poate favoriza dezvoltarea și progresia cancerului. În condiții de stres cronic, organismul prezintă efecte de suprimare a sistemului imunitar:

• Activitatea celulelor imune de apărare, cum ar fi celulele ucigașe naturale și celulele T citotoxice, este redusă.
• Această situație permite proliferarea necontrolată și răspândirea celulelor canceroase.

De asemenea, hormonii de stres, cortizolul și catecolaminele, sunt asociați cu cancerul:

• Acești hormoni favorizează proliferarea celulelor tumorale și metastazele.
• În același timp, pot avea efecte dăunătoare asupra celulelor din micro-mediul tumorii.

Stresul cronic declanșează, de asemenea, un răspuns inflamator constant în organism, contribuind la dezvoltarea cancerului:

• Citokinele inflamatorii și alte molecule susțin creșterea tumorii.
• Acest proces creează un mediu favorabil pentru progresia cancerului.

În cele din urmă, stresul cronic poate influența factorii psihosociali:

• Poate duce la alegeri nesănătoase în stilul de viață.
• Comportamentele riscante, cum ar fi consumul de alcool și fumatul, pot crește în această perioadă.

Care este rolul vaccinurilor în prevenirea cancerului?

Vaccinurile pot fi benefice în prevenirea cancerului. Ele sunt împărțite în două categorii principale: vaccinuri preventive și vaccinuri terapeutice. Vaccinurile preventive vizează virusurile care pot provoca anumite tipuri de cancer. Acestea includ:

• Vaccinul HPV: Ajută la prevenirea mai multor tipuri de cancer.
• Vaccinul împotriva hepatitei B: Reduce riscul de cancer hepatic.

Aceste vaccinuri au potențialul de a preveni dezvoltarea cancerului prin intervenția în cauza bolii. Pe de altă parte, vaccinurile terapeutice pentru cancer vizează tratarea cancerelor existente. Două exemple:

• Provenge: Este utilizat în cancerul de prostată metastatic.
• T-VEC: Este eficient în tratamentul melanomului metastatic.

Aceste vaccinuri mobilizează sistemul imunitar al organismului împotriva celulelor canceroase. În plus, cercetările sunt în curs pentru dezvoltarea de vaccinuri personalizate împotriva cancerului utilizând tehnologia ARNm. Această abordare nouă își propune să personalizeze tratamentul prin dezvoltarea de vaccinuri adaptate la structura genetică individuală a pacientului. De asemenea, cercetările continuă asupra vaccinurilor pre-fabricate care vizează neoantigeni comuni.

Cât de mult cresc riscul de cancer fumatul și consumul de alcool?

Fumatul este un factor declanșator grav pentru dezvoltarea cancerului. Cancerul pulmonar, al gâtului și al gurii sunt printre cele mai frecvente tipuri de cancer asociate cu fumatul. Fumul de tutun conține substanțe cancerigene care provoacă leziuni ADN-ului și perturbă mecanismele de reparare genetică ale organismului. Cu cât fumatul durează mai mult, cu atât este mai mare probabilitatea de a dezvolta cancer.

Consumul de alcool crește, de asemenea, riscurile:

• Gură
• Gât
• Laringe
• Esofag
• Ficat
• Colon
• Rect
• Cancerul de sân

Când este metabolizat, alcoolul se transformă în acetaldehidă, care poate deteriora ADN-ul și poate afecta celulele prin stres oxidativ.

Când aceste două substanțe sunt combinate, riscul de cancer, în special în părțile superioare ale sistemului digestiv, crește și mai mult. Alcoolul acționează ca un solvent, permițând substanțelor cancerigene din tutun să pătrundă mai adânc în celule. Consumul combinat de tutun și alcool poate crește riscul acestor tipuri de cancer mai mult decât suma riscurilor individuale.

Cât de important este somnul în prevenirea cancerului?

Somnul are o mare importanță în prevenirea cancerului. Durata și calitatea somnului pot influența direct riscul de cancer. Dormitul mai puțin de șase ore sau mai mult de nouă ore poate crește riscul de cancer. Această situație a fost corelată puternic cu anumite tipuri de cancer. Calitatea scăzută a somnului, trezirile frecvente și dificultățile de a menține somnul pot duce la inflamații și disfuncții ale sistemului imunitar, favorizând dezvoltarea cancerului. De asemenea, perturbarea ritmului circadian al organismului poate reduce producția de melatonină, crescând riscul de cancer. Munca în ture de noapte și programele de somn neregulate pot amplifica acest risc.

Somnul adecvat întărește sistemul imunitar și ajută la detectarea și eliminarea celulelor anormale. În timpul somnului, procesele de reparare a ADN-ului contribuie la prevenirea mutațiilor genetice care pot duce la cancer. Din aceste motive, menținerea unui program de somn regulat poate ajuta la prevenirea cancerului. Pașii practici pentru reducerea riscului de cancer includ:

• Creați un program de somn regulat: Mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași oră în fiecare zi pentru a vă regla ritmul circadian.
• Creați un mediu prielnic somnului: Păstrați dormitorul întunecat, liniștit și răcoros. Limitați utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.
• Faceți alegeri de stil de viață sănătoase:
  • Faceți exerciții fizice regulate.
  • Adoptați o dietă echilibrată.
  • Evitați mesele copioase, alcoolul și cofeina înainte de culcare.
• Gestionați stresul: Practicați tehnici de respirație profundă și meditație pentru a reduce stresul și pentru a îmbunătăți calitatea somnului.

Ajută menținerea unei greutăți sănătoase la prevenirea cancerului?

Se știe că menținerea unei greutăți sănătoase contribuie la prevenirea cancerului. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate fi o metodă eficientă de reducere a riscului de apariție a mai multor tipuri de cancer. Obezitatea poate declanșa dezechilibre hormonale în organism, facilitând astfel creșterea celulelor canceroase. Aceste schimbări hormonale sunt factori de mediu care favorizează dezvoltarea cancerului.

Controlul greutății și reducerea riscului de cancer se bazează pe următoarele mecanisme:

• Schimbări hormonale: Grăsimea corporală excesivă determină modificări hormonale, iar aceste schimbări pot contribui la creșterea celulelor canceroase.
• Inflamația: Inflamația cronică asociată cu obezitatea poate provoca leziuni ADN-ului, crescând astfel riscul de cancer.
• Adipokine: Nivelurile ridicate de leptină și nivelurile scăzute de adiponectină la persoanele obeze pot favoriza proliferarea celulelor canceroase.

Studiile arată că pierderea în greutate poate avea efecte protective împotriva anumitor tipuri de cancer. Pierderea intenționată în greutate ajută la corectarea dezechilibrelor hormonale și la reducerea nivelurilor de inflamație din organism. Corectarea acestor factori poate împiedica creșterea celulelor canceroase, având un efect protector.

Hormonii influențează riscul de cancer?

Hormonii au un impact semnificativ asupra sănătății femeilor și pot juca un rol în dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Hormonii precum estrogenul și progesteronul pot crește riscul de cancer de sân, în special atunci când expunerea la acești hormoni este la niveluri ridicate și pe perioade lungi de timp. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile care au menstruație timpurie sau care intră la menopauză mai târziu, ceea ce înseamnă o expunere hormonală mai îndelungată pe parcursul vieții.

Terapia de substituție hormonală (HRT) este o metodă utilizată pentru a atenua simptomele menopauzei, dar aduce și unele riscuri. În special, terapia de substituție hormonală combinată poate crește riscul de cancer de sân și ovarian, în timp ce terapiile care conțin doar estrogen pot crește riscul de cancer uterin.

Medicii și pacienții ar trebui să discute cu atenție riscurile și beneficiile utilizării HRT. Factori precum durata și dozajul tratamentului trebuie ajustați cu grijă pentru a minimiza riscurile.

Ce ar trebui să facă o persoană care a trecut prin tratamentul cancerului?

Îngrijirea continuă și monitorizarea sunt esențiale pentru persoanele care au trecut prin tratamente pentru cancer. După tratamentul cancerului de cap și gât, este important să mențineți o legătură regulată cu un specialist ORL (Otorinolaringologie). Acești specialiști ajută la gestionarea efectelor secundare ale tratamentului și monitorizează eventualele recidive.

• Programări regulate de urmărire: Vizitele regulate planificate cu un specialist ORL includ examinări fizice, teste imagistice și, dacă este necesar, biopsii. Aceste întâlniri ajută la menținerea sub control a efectelor pe termen lung ale tratamentului.
• Gestionarea efectelor secundare: Terapiile specifice sunt disponibile pentru problemele apărute după tratament, cum ar fi uscăciunea gurii, dificultăți la înghițire, schimbări de voce și pierderea auzului.
• Abordarea problemelor funcționale: Specialiștii ORL colaborează cu terapeuți logopedici pentru a aborda dificultățile de vorbire și înghițire și pentru a găsi soluții adecvate.
• Monitorizarea afecțiunilor secundare: Infecțiile, problemele nazale și sinusale sunt diagnosticate și tratate rapid.
• Evaluări auditive și de echilibru: Testele auditive și evaluările de echilibru sunt efectuate, iar dacă este necesar, se recomandă aparate auditive.
• Sprijin psihosocial: Specialiștii ORL pot îndruma pacienții către profesioniști în sănătate mentală pentru a le oferi sprijin emoțional.

Sursă:

https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/cancer-prevention/art-20044816

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/can-cancer-be-prevented-0

Prof. Dr. Murat Topdağ

KBB ( Kulak Burun Boğaz)  Doktoru Prof. Dr. Murat Topdağ, 1978 yılında Malatya’da doğmuştur. Cerrahpaşa Tıp Fakültesi İngilizce Bölümü’nden mezun olduktan sonra, 2004-2009 yılları arasında Kocaeli Üniversitesi Tıp Fakültesi Kulak Burun Boğaz Anabilim Dalı’nda uzmanlık eğitimini tamamlamıştır. 2017’de Acıbadem Altunizade Hastanesi’nde görev yapmaya başlamıştır.. 2022 yılından itibaren İstanbul Kadıköy’de bulunan kendi kliniği MD ENT İstanbul’da da hastalarına hizmet vermektedir.