Ce este o tumoră benignă? Care sunt simptomele unei tumori benigne?

Tumorile benigne sunt mase care cresc într-o anumită zonă a corpului și rămân limitate acolo. Aceste tumori nu cauzează boli grave precum cancerul. De obicei, sunt declanșate de factori hormonali sau de mediu. Tratamentul lor se realizează, în general, prin metode simple. În funcție de situație, se poate alege utilizarea medicamentelor sau intervenția chirurgicală. Totuși, în unele cazuri, în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii, nu este recomandată intervenția chirurgicală. Aceste tumori, care nu sunt de obicei alarmante pentru pacienți și medici, nu au efecte permanente asupra sănătății atunci când sunt gestionate în mod controlat.

O tumoră benignă este cancer?

Tumorile benigne nu sunt considerate cancer. Aceste tumori apar prin multiplicarea necontrolată a grupurilor de celule anormale. Având o rată lentă de creștere, acestea rămân de obicei limitate într-o anumită zonă și nu au capacitatea de a metastaza. Ele nu se răspândesc în țesuturile din jur, așa că sunt mai puțin amenințătoare pentru organism. Tumorile benigne au de obicei margini bine definite și pot fi îndepărtate ușor prin intervenție chirurgicală. Aceste caracteristici le diferențiază de tumorile maligne. Mai jos sunt prezentate câteva tipuri comune de tumori benigne:

• Lipoame: Se dezvoltă din țesutul gras.
• Fibroame: Se găsesc în țesuturile fibroase.
• Adenoame: Apar în glandele secretorii.

Aceste tumori nu reprezintă de obicei un pericol decât dacă cresc suficient de mult pentru a exercita presiune asupra țesuturilor din jur, a nervilor sau a vaselor de sânge. Cu toate acestea, atunci când ating dimensiuni mari sau stimulează producția hormonală, ele pot provoca probleme de sănătate. Gestionarea tumorilor benigne este de obicei limitată la tratamente care vizează menținerea calității vieții. Aceste tratamente sunt determinate de dimensiunea și locația tumorii.

Care sunt cauzele formării tumorilor benigne?

Există mai mulți factori care pot contribui la formarea tumorilor benigne. Predispoziția genetică poate face ca aceste tumori să fie mai frecvente în anumite familii. Factorii ereditari, în special anumite sindroame genetice, pot crește riscul de formare a tumorilor benigne.

Schimbările hormonale pot, de asemenea, juca un rol în dezvoltarea tumorilor benigne. La femei, în special, modificările nivelurilor de estrogen pot declanșa formarea fibroamelor uterine.

Factorii de mediu pot influența dezvoltarea tumorilor benigne:

• Expunerea pe termen lung la substanțe chimice
• Expunerea la radiații și raze UV

În plus, leziunile și inflamațiile cronice pot contribui la dezvoltarea anumitor tumori benigne. Leziunile care nu se vindecă pot declanșa formarea tumorilor.

Printre factorii de risc se numără și vârsta și stilul de viață. Vârsta înaintată poate crește frecvența anumitor tipuri de tumori. Factorii legați de stilul de viață, în special dieta și expunerea la toxinele din mediu, pot influența riscul de tumori benigne.

Diferențele de gen trebuie, de asemenea, luate în considerare. Diferențele hormonale pot face ca femeile să fie mai predispuse la anumite tipuri de tumori.

În ce organe apar tumorile benigne?

Tumorile benigne se pot dezvolta în diferite organe ale corpului și de obicei nu provoacă probleme grave de sănătate. Fiecare tip de tumoră prezintă caracteristici specifice pentru organele în care apare. Mai jos este o listă a celor mai frecvente organe și zone în care apar tumorile benigne:

• Sân: La femeile tinere, fibroadenomul este cea mai frecvent întâlnită tumoare.
• Uter: Fibroamele uterine sunt comune la femeile aflate la vârsta fertilă.
• Piele: Alunițele, cunoscute și sub denumirea de nevus, sunt tumori benigne comune ale pielii.
• Oase: La copii și adolescenți, osteocondromele sunt tumori osoase comune.
• Colon: Polipii adenomatoși apar pe suprafața interioară a colonului.
• Tiroida: Nodulii tiroidieni sunt excrescențe benigne comune ale glandei tiroide.

Specialiștii ORL se ocupă în special de tumorile din zona urechii, nasului și gâtului. Printre tumorile din aceste zone se numără tumorile capului și gâtului, papiloamele laringiene și osteoamele și papiloamele sinusurilor. Tumorile benigne ale urechii, cum ar fi neuromele acustice, pot afecta funcțiile auditive și de echilibru. Gestionarea acestor tumori variază în funcție de localizarea și funcțiile afectate.

Cum îmi dau seama că am o tumoră benignă?

Prezența tumorilor benigne poate fi semnalată de câteva simptome evidente. Cele mai frecvente semne sunt umflăturile vizibile sau palpabile de pe corp. Aceste tipuri de tumori formează mase care pot fi ușor detectate sub piele. În funcție de consistența lor, pot fi ferme sau moi și, în general, au o culoare roșie sau maro. Suprafața lor poate fi ridicată și netedă, cu margini clare, sau poate avea o textură aspră.

• Umflături vizibile sau palpabile
• La palpare, pot fi ferme sau moi
• Modificarea culorii (roșu sau maro)
• Suprafață ridicată cu margini netede și uniforme
• Textură netedă sau aspră

În funcție de dimensiunea și localizarea tumorii, poate apărea și durerea sau disconfortul. Aceste simptome variază în funcție de țesuturile afectate de presiunea tumorii. Tumorile situate în apropierea organelor vitale, cum ar fi stomacul sau intestinele, pot cauza pierderea poftei de mâncare sau pierderea în greutate. Tumorile din apropierea plămânilor pot provoca dificultăți respiratorii.

De asemenea, pot apărea probleme funcționale în funcție de localizarea tumorilor. Tumorile cerebrale pot provoca dureri de cap, convulsii sau probleme de vedere, în timp ce tumorile uterine pot duce la sângerări anormale.

Detectarea și gestionarea tumorilor benigne necesită controale medicale regulate. Aceste controale permit monitorizarea creșterii tumorii și a potențialelor complicații.

Cum se pune diagnosticul unei tumori benigne?

Diagnosticul tumorilor benigne este realizat prin diverse metode aplicate de specialiștii ORL. În faza inițială, se efectuează un examen fizic și se colectează istoricul pacientului. În această etapă, se caută semne ale prezenței tumorii și se analizează simptomele pacientului în detaliu. Tehnicile de imagistică contribuie la procesul de diagnostic:

• Scanarea CT ajută la determinarea localizării și dimensiunii tumorilor din zona capului și gâtului.
• RMN oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, dezvăluind caracteristicile tumorii.
• Ecografia este utilizată în special pentru examinarea glandelor salivare și a maselor superficiale din zona gâtului.

Procedurile de biopsie sunt obligatorii pentru confirmarea naturii benigne a tumorii. Metodele utilizate includ:

• Aspirarea cu ac fin pentru prelevarea de probe de celule din tumoră.
• Biopsia tru-cut pentru obținerea unui eșantion mai mare de țesut.
• Biopsia excizională sau incizională, care implică îndepărtarea parțială sau completă a tumorii.

Examinarea endoscopică permite observarea directă a tumorilor din zona ORL. Un test special numit audiometrie este utilizat pentru diagnosticarea tumorilor care afectează funcțiile auditive. Sialografia este preferată pentru evaluarea tumorilor glandelor salivare. Această abordare etapizată asigură eficacitatea și acuratețea diagnosticului tumorilor benigne.

Cum se tratează tumorile benigne?

Tumorile benigne, deși rămân localizate, pot necesita diferite opțiuni de tratament. Metodele de tratament sunt determinate în funcție de localizarea și simptomele tumorii. Inițial, specialiștii ORL evaluează situația și creează un plan de tratament adecvat. Dimensiunea și locația tumorii influențează direct alegerea metodei de tratament. În unele cazuri, ritmul de creștere al tumorii este monitorizat fără intervenție activă.

Metodele de tratament includ:

• Observare: Creșterea și modificarea tumorii sunt monitorizate în mod constant.
• Metode chirurgicale:
  • Microchirurgie: Se urmărește conservarea funcțiilor nervoase.
  • Chirurgie endoscopică: Este minim invazivă și asigură o recuperare rapidă.
  • Chirurgia glandelor salivare: Preferată pentru tumori precum adenomul pleomorf.
  • Radiochirurgie: Este o metodă non-invazivă.
  • Chirurgie cu laser: Utilizată pentru tumorile corzilor vocale.

Planul de tratament pentru fiecare pacient este personalizat în funcție de starea de sănătate și de calitatea vieții acestuia.

Este riscantă o operație pentru tumorile benigne?

Operațiile pentru tumorile benigne sunt în general considerate mai puțin riscante. Cu toate acestea, la fel ca orice intervenție chirurgicală, implică anumite riscuri și complicații. Riscurile variază în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii. Cele mai frecvente riscuri includ:

• Infecție: Poate apărea la locul operației sau în organele interne.
• Sângerare: Poate necesita control suplimentar.
• Leziuni ale țesuturilor înconjurătoare: Pot fi afectați nervii sau organele importante.
• Probleme legate de anestezie: Pot apărea reacții alergice și dificultăți respiratorii.
• Tromboze: Imobilitatea prelungită poate duce la formarea cheagurilor de sânge în picioare.

Cum este procesul de recuperare după o operație pentru tumori benigne?

Procesul de recuperare după o operație pentru tumorile benigne implică mai multe etape importante și necesită o monitorizare atentă pentru a asigura vindecarea completă a pacientului. Inițial, pacienții sunt ținuți sub observație în camera de recuperare imediat după operație. Funcțiile vitale ale pacientului sunt monitorizate în mod regulat, iar gestionarea durerii este efectuată corespunzător. Este posibil ca pacientul să fie spitalizat timp de una sau două zile, timp în care suportul medical este oferit în permanență.

În primele câteva zile, disconfortul și umflarea la locul operației sunt normale. Aceste simptome sunt controlate cu analgezice:

• Analgezicele eliberate pe bază de rețetă sunt utilizate pentru a gestiona disconfortul.
• În primele zile se poate trece la analgezice eliberate fără rețetă.
• Drenurile plasate la locul operației împiedică acumularea de lichid și sunt de obicei îndepărtate după câteva zile.

În săptămânile următoare operației, pacienții sunt informați despre îngrijirea firelor de sutură și a zonei afectate. Firele de sutură pot fi îndepărtate la o săptămână după operație. Pacienților li se recomandă să se odihnească și să evite mișcările excesive. Este încurajată revenirea treptată la activitățile normale.

În cazul operațiilor efectuate în apropierea nervilor faciali, funcțiile nervilor sunt monitorizate cu atenție pe termen lung. Poate apărea slăbiciune temporară a feței sau amorțeală, dar aceste simptome sunt de obicei temporare. Deși riscul de leziuni nervoase este redus, vizitele de monitorizare regulate sunt esențiale pentru a identifica eventualele complicații.

Ce trebuie să facă pacienții în această perioadă:

• Menținerea zonei afectate curate.
• Respectarea recomandărilor medicale pentru reducerea riscului de infecție.
• Creșterea treptată a activităților pentru a accelera vindecarea.

Ce se întâmplă dacă o tumoră benignă nu este tratată?

Netratate, tumorile benigne pot cauza diverse complicații. Tipul, dimensiunea și localizarea tumorii sunt factori determinanți. Deși aceste tumori nu sunt canceroase, ele pot exercita presiune asupra țesuturilor din jur. Această presiune poate duce la probleme grave de sănătate.

Creștere și presiune asupra structurilor din jur:

• Pot exercita presiune asupra organelor.
• Pot provoca leziuni nervilor și vaselor de sânge.

Disfuncție funcțională:

• Pot afecta funcțiile organelor critice, cum ar fi creierul și măduva spinării.
• Pot provoca dezechilibre hormonale.

Durere și disconfort:

• Durerea poate apărea din cauza presiunii asupra nervilor.
• Disconfortul poate crește.

Potential de transformare malignă:

• Unele tumori pot deveni canceroase în timp.
• Monitorizarea regulată poate identifica această schimbare devreme.

Impact cosmetic și psihologic:

• Tumorile vizibile pe piele pot cauza probleme estetice.
• Stima de sine și sănătatea mentală a unei persoane pot fi afectate negativ.

Disfuncții ale organelor:

• Pe măsură ce tumora crește, poate împiedica funcționarea normală a organelor.

Aceste efecte sunt direct legate de capacitatea tumorii de a crește și de a exercita presiune. Pe măsură ce tumora crește, presiunea asupra țesuturilor adiacente crește, ceea ce poate duce la pierderea funcției sau la durere. Tumorile situate în organe critice necesită o gestionare atentă. De exemplu, tumorile cerebrale pot provoca simptome neurologice, în timp ce tumorile pulmonare pot cauza probleme respiratorii.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22121-benign-tumor

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/benign-tumors-causes-treatments

Prof. Dr. Murat Topdağ

KBB ( Kulak Burun Boğaz)  Doktoru Prof. Dr. Murat Topdağ, 1978 yılında Malatya’da doğmuştur. Cerrahpaşa Tıp Fakültesi İngilizce Bölümü’nden mezun olduktan sonra, 2004-2009 yılları arasında Kocaeli Üniversitesi Tıp Fakültesi Kulak Burun Boğaz Anabilim Dalı’nda uzmanlık eğitimini tamamlamıştır. 2017’de Acıbadem Altunizade Hastanesi’nde görev yapmaya başlamıştır.. 2022 yılından itibaren İstanbul Kadıköy’de bulunan kendi kliniği MD ENT İstanbul’da da hastalarına hizmet vermektedir.