Rinoplastie

Simptomele și operația pentru stenoza valvei nazale

Posted on by Prof. Dr. Murat Topdağ

Nazal valvul stenoza este o problemă comună de sănătate care duce la dificultăți de respirație. Această condiție îngreunează în mod special respirația în timpul activităților fizice. Pacienții dorm adesea cu gura deschisă și sforăie frecvent.

Dimineața, se trezesc cu senzație de uscăciune și lipicios în gât. Aceste simptome afectează în general calitatea somnului și determină persoanele să se simtă obosite pe tot parcursul zilei. Metodele de tratament includ intervenții chirurgicale. Aceste intervenții pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, facilitând respirația.

Care sunt simptomele comune ale stenozei nazale?

Stenoza valvulară nazală obstrucționează fluxul de aer prin nas, manifestându-se printr-o serie de simptome care afectează viața de zi cu zi a indivizilor. Această afecțiune poate îngreuna respirația, în special în timpul mișcărilor fizice sau al somnului. Printre cele mai evidente simptome ale stenozei nazale se numără:

  • Dificultăți de respirație,
  • Congestie nazală constantă,
  • Congestie nazală accentuată în poziție orizontală,
  • Uscăciune a gurii și sforăit pe timp de noapte,
  • Tulburări ale somnului și treziri frecvente,
  • Oboseală și scăderea energiei pe parcursul zilei,
  • Dificultăți de respirație în timpul activităților fizice,
  • Infecții cronice ale sinusurilor,
  • Scăderea capacității de a percepe mirosurile,

Aceste simptome afectează direct calitatea vieții persoanelor cu stenoză valvulară nazală.

Cum afectează stenoza valvulară nazală respirația?

Stenoza valvulară nazală este o afecțiune care afectează în mod semnificativ sistemul respirator. Această afecțiune duce la îngustarea valvelor nazale, limitând fluxul de aer. În primul rând, creșterea rezistenței în căile respiratorii nazale îngreunează funcția respiratorie. În timpul respirației, aerul încearcă să treacă prin zonele înguste ale valvelor nazale cu viteză și presiune mari. Aceasta duce la turbulență în fluxul de aer și la dificultăți în respirație.

Îngustarea valvelor nazale produce următoarele efecte în timpul respirației:

Rezistență crescută a căilor respiratorii:

  • Valvul nazal este un punct critic pentru fluxul de aer în pasajele nazale.
  • Îngustarea cauzată de stenoză crește rezistența.

Schimbarea presiunii și vitezei:

  • Stenoza valvulară nazală duce la o presiune și viteză mare a aerului în timpul inspirației.
  • Viteza și presiunea maximă a fluxului de aer apar la nivelul valvului nazal.

Funcția pulmonară redusă:

  • Congestia nazală reduce funcția pulmonară generală.
  • Hipoventilația reduce absorbția de oxigen și poate duce la hipoxemie.

Efect asupra ciclului nazal și reflexelor:

  • Stenoza perturbă ciclul nazal și duce la congestie cronică.
  • Reflexul nazopulmonar este afectat, crescând rezistența căilor respiratorii.

Tulburări respiratorii legate de somn:

  • Stenoza poate duce la respirație pe gură și sforăit.
  • Aceasta poate cauza uscăciunea gurii și dureri în gât.

Poate stenoza valvulară nazală să cauzeze sforăit și apnee în somn?

Stenoza valvulară nazală este o problemă de sănătate care poate cauza atât sforăit, cât și apnee în somn, prin obstrucționarea fluxului de aer în căile respiratorii. Îngustarea valvului nazal face respirația dificilă și generează turbulență în timpul respirației.

Din cauza turbulenței, țesuturile moi din căile respiratorii superioare vibrează, cauzând sforăit. De asemenea, congestia nazală determină persoanele să respire pe gură, ceea ce agravează sforăitul. În special, creșterea congestiei nazale în timpul somnului crește și riscul de apnee în somn.

Rezistența crescută a căilor nazale contribuie la apariția și agravarea apneei în somn. Efortul suplimentar necesar pentru a respira poate duce la atacuri de apnee sau hipopnee. Aceste atacuri reprezintă blocarea totală sau parțială a fluxului de aer.

Efort și rezistență crescute:

  • Apneea în somn poate duce la colapsul căilor respiratorii.
  • Poate contribui la evenimente obstructive.

Colapsul țesuturilor moi:

  • Duce la creșterea presiunii negative.
  • Instabilizează căile respiratorii în timpul somnului.

Îmbunătățirea deschiderii nazale la persoanele cu stenoză valvulară nazală poate ameliora unele simptome. Totuși, această îmbunătățire poate afecta direct severitatea apneei în somn. Poate ajuta la creșterea eficienței tratamentului cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP), reducând presiunea necesară și îmbunătățind conformitatea pacientului.

Cum se diagnostichează stenoza valvulară nazală?

Stenoza valvulară nazală apare din cauza unor anomalii structurale ale nasului și este diagnosticată prin diverse metode. Procesul de diagnostic începe cu o examinare detaliată a plângerilor și istoricului medical al pacientului. Simptomele raportate de pacient sunt de o importanță deosebită și sunt evaluate cu atenție. Simptome precum congestia nazală sunt factori cheie în ghidarea diagnosticului. Medicii folosesc metode de examinare fizică pentru a observa și evalua structura nasului. În acest stadiu, se utilizează proceduri precum endoscopia nazală și rinoscopia anterioară:

  • Rinoscopie anterioară: Este o metodă de examinare directă a interiorului nasului.
  • Endoscopie nazală: Permite o vizualizare mai detaliată a structurilor interne ale nasului și identificarea problemelor specifice, cum ar fi stenoza valvulară.

În timpul acestor examinări se efectuează teste precum manevra Cottle și manevra Cottle modificată. Aceste teste evaluează funcția valvului nazal și fluxul de aer. În plus, tehnicile imagistice joacă un rol esențial în procesul de diagnostic. Tomografia computerizată (CT) oferă o imagine clară a anatomiei interne a nasului și a cauzelor obstrucției. Imaginile CT reconfigurate ajută la determinarea unghiului valvului nazal și a deviațiilor de sept.

  • Tomografie computerizată (CT): Utilizată pentru evaluări structurale.
  • Rinomanometrie și rinometrie acustică: Măsoară fluxul de aer și rezistența.

În cele din urmă, se utilizează sisteme de clasificare specifice pentru a evalua în mod obiectiv gradul de colaps al valvului nazal. De exemplu, Scala Ottawa de Colaps Valvular oferă date fiabile pentru evaluări clinice.

Cum se efectuează operația de stenoză valvulară nazală?

Operația de stenoză valvulară nazală are ca scop lărgirea căilor respiratorii. Aceste proceduri chirurgicale facilitează respirația, îmbunătățind calitatea vieții pacienților. Tehnicile chirurgicale sunt determinate în funcție de starea pacientului și implică mai multe metode. În primul rând, grefele de susținere alar (Alar Batten Grafts) sunt utilizate pentru a susține structura nasului. Aceste grefe ajută la întărirea pereților laterali.

  • Grefe Alar Batten: Grefe de cartilaj plasate pentru a susține pereții laterali.
  • Grefe de răspândire: Grefe plasate între sept și cartilajul lateral superior pentru a lărgi unghiul valvului nazal interior.
  • Grefe de tip „fluture”: Grefe de cartilaj în formă de fluture plasate în zona valvului nazal pentru a preveni colapsul dinamic.
  • Z-Plastia: Lărgește zona valvului nazal prin efectuarea unor incizii în formă de Z pentru a repoziționa țesuturile nazale.
  • Sutură: Suturile sunt utilizate pentru a trage peretele lateral al nasului spre exterior, lărgind zona valvului nazal.
  • Repoziționarea cartilajului: Se repoziționează cartilajul nazal existent pentru a susține deschiderea valvului.
  • Ablarea prin radiofrecvență controlată termic: Utilizează energie cu radiofrecvență pentru a micșora țesuturile din jurul valvului nazal fără a fi nevoie de grefe sau suturi.

Cât durează recuperarea după operația de stenoză valvulară nazală?

Recuperarea după o operație de stenoză valvulară nazală implică mai multe etape, fiecare cu așteptări diferite. Durata recuperării variază în funcție de starea de sănătate a pacientului și de tehnica chirurgicală utilizată. După operație, pacienții se confruntă cu diferite simptome de recuperare.

Perioada imediată postoperatorie (primele 24-72 de ore):

  • Umflături și dureri intense.
  • Aplicarea de comprese reci și administrarea de analgezice prescrise poate fi utilă.
  • Menținerea capului ridicat ajută la minimizarea umflăturilor.

Prima săptămână:

  • Este recomandată odihna.
  • Evitați activitățile obositoare.
  • Pachetele de gheață pot ajuta la umflături.

Două până la trei săptămâni după operație:

  • Puteți reveni la activități ușoare.
  • Evitați activitățile solicitante, cum ar fi ridicarea de greutăți.

Patru până la șase săptămâni:

  • Umflăturile se reduc semnificativ.
  • Revenirea la activitățile normale începe, dar trebuie evitate mișcările care pun presiune pe nas.

Recuperarea pe termen lung:

  • Vindecarea completă poate dura câteva luni.
  • Consultațiile de urmărire sunt necesare pentru a monitoriza recuperarea.

Care sunt riscurile sau complicațiile operației de stenoză valvulară nazală?

Riscurile sau complicațiile operației de stenoză valvulară nazală sunt detalii importante pe care pacienții trebuie să le cunoască. Ca orice procedură chirurgicală, aceasta implică diverse riscuri. Infecțiile pot apărea în zona operată. Pentru a reduce riscul de infecție, trebuie respectate cu strictețe protocoalele de îngrijire postoperatorie și igienă. De asemenea, pot apărea sângerări atât în timpul operației, cât și după aceasta. Chirurgii utilizează tehnici atente pentru a minimiza acest risc și oferă pacienților instrucțiuni de a evita anumite activități.

  • Infecție: Risc de infecție la locul chirurgical.
  • Sângerare: Poate apărea în timpul sau după intervenția chirurgicală.

După operație, este posibil să apară umflături și vânătăi în zona nazală, care de obicei se ameliorează în câteva săptămâni. Cicatricile pot apărea atât în interiorul, cât și în exteriorul nasului, iar dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot cauza probleme estetice.

  • Umflare și vânătăi: De obicei dispar în câteva săptămâni.
  • Cicatrizare: Pot apărea cicatrici interne și externe.

Modificările în forma nasului pot apărea după operație, ceea ce poate afecta satisfacția pacientului. Structura valvului susținută prin grefe poate duce la asimetrii sau modificări ale formei nasului. În plus, în unele cazuri, congestia nazală nu este complet eliminată după operație și poate necesita proceduri suplimentare.

  • Asimetrie: Pot apărea inegalități în forma nasului.
  • Congestie persistentă: Congestie care poate continua după intervenția chirurgicală.

Dacă valvul nu este susținut suficient sau grefele de cartilaj nu funcționează corespunzător, pacienții pot experimenta modificări ale funcției nazale. Complicațiile precum deplasarea sau resorbția grefelor pot cauza disconfort semnificativ. Utilizarea anesteziei generale poate provoca reacții adverse la unii pacienți.

  • Complicații funcționale: Modificări ale senzației sau funcției nazale.
  • Complicații legate de grefe de cartilaj: Probleme cum ar fi deplasarea grefelor.
  • Riscuri asociate cu anestezia generală: Reacții adverse și complicații în timpul recuperării.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24977-nasal-valve-collapse

https://emedicine.medscape.com/article/877468-overview?form=fpf

Vakalar

Locația noastră pe partea asiatică a Istanbulului, Turcia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Call Now Button