Sindromul Nasului Îngust este o afecțiune structurală care limitează capacitatea respiratorie a persoanelor. Datorită faptului că structura nasului este în mod natural îngustă, respirația devine dificilă. Aceste îngustări localizate în principal la nivelul părții superioare și vârfului nasului duc la congestie și scurgeri nazale continue.

Această afecțiune, care afectează în mod semnificativ calitatea vieții de zi cu zi a pacienților, necesită adesea o intervenție chirurgicală. Prin urmare, diagnosticarea timpurie joacă un rol crucial în stabilirea unui plan de tratament eficient. Totuși, acest proces necesită o evaluare medicală detaliată și un diagnostic corect.

Care sunt simptomele Sindromului Nasului Îngust?

Simptomele Sindromului Nasului Îngust sunt variate și îngreunează viața de zi cu zi a pacienților. Pacienții simt adesea o congestie nazală continuă, în ciuda faptului că nasul lor este deschis. Această situație face respirația dificilă și împiedică respirația normală. De asemenea, uscăciunea severă din pasajele nazale duce la formarea de cruste în interiorul nasului. Aceste cruste pot provoca sângerări frecvente.

  • Congestie și obstrucție nazală: Pacientul simte că pasajele nazale sunt deschise, dar experimentează o obstrucție constantă.
  • Uscăciune și cruste nazale: Uscăciunea severă duce la formarea de cruste și, în consecință, la sângerări nazale frecvente.
  • Senzație alterată de respirație: În ciuda faptului că pasajele nazale sunt deschise anatomic, senzația de a nu putea respira complet provoacă sufocare sau senzația de lipsă de aer.
  • Durere și disconfort: Se resimte durere cronică, în special în zona nasului și a feței. Uscăciunea și crustele intensifică aceste dureri.
  • Durere de cap: Presiunea asupra structurilor din jurul nasului duce la dureri de cap regulate.
  • Amețeli și oboseală: Datorită luptei constante pentru fluxul de aer, apar amețeli și o stare generală de oboseală.
  • Secreții postnazale: Producția excesivă de mucus declanșează secrețiile postnazale, care sunt inconfortabile.
  • Scăderea producției de mucus: Unii pacienți experimentează o scădere a producției de mucus, care în mod normal protejează și hidratează pasajele nazale.
  • Probleme senzoriale: Funcțiile senzoriale perturbate ale pasajelor nazale duc la pierderea mirosului și gustului.
  • Impact psihologic: Din cauza simptomelor cronice, pacienții pot suferi de anxietate și depresie.

Cum se diagnostichează Sindromul Nasului Îngust?

Diagnosticul Sindromului Nasului Îngust implică, de obicei, un proces de evaluare detaliată efectuat de specialiști ORL. Primul pas constă în obținerea unui istoric medical detaliat al pacientului. Se iau în considerare simptomele precum dificultățile de respirație și sforăitul, precum și traumele nazale sau intervențiile chirurgicale anterioare. Ulterior, se efectuează o examinare fizică pentru a evalua locul și gradul îngustării pasajelor nazale. Specialiștii examinează cavitățile nazale cu ajutorul unui specul nazal și endoscop.

Pe lângă aceste examinări structurale, pentru a diagnostica corect Sindromul Nasului Îngust, se aplică diverse teste de diagnostic:

Tehnici de imagistică:

  • Scanările CT și RMN oferă o imagine detaliată a nasului și sinusurilor.
  • Aceste teste pot evidenția anomaliile structurale care nu pot fi vizualizate prin endoscopie.

Teste funcționale:

  • Testele care măsoară fluxul de aer prin pasajele nazale determină rezistența căilor respiratorii.
  • Creșterea rezistenței indică o îngustare semnificativă a pasajelor nazale.

Dacă se suspectează o influență a rinitelor alergice asupra simptomelor, se efectuează teste alergice. În cazul în care se suspectează apnee obstructivă în somn, poate fi necesar un studiu de somn.

Care sunt cauzele Sindromului Nasului Îngust?

Cauzele Sindromului Nasului Îngust sunt identificate ca fiind mutații genetice și anomalii de dezvoltare în timpul embriogenezei. Această afecțiune structurală rezultă din factori care determină îngustarea anormală a structurii nazale a individului. Factorii genetici sunt în special asociați cu mutații în anumite gene. Aceste mutații joacă un rol important în formarea feței și a nasului.

Mutații genetice:

  • Mutațiile genei DVL1 sunt asociate cu sindromul otofacio-cervical.
  • Sindromul Seckel este cauzat de mutații genetice și duce la o structură îngustă a feței și un nas de tip „cioc”.

Întârzierile în procesele critice care contribuie la formarea trăsăturilor faciale în perioada embrionară pot provoca anomalii craniofaciale. Aceste procese includ etapele importante, cum ar fi fuziunea proeminențelor faciale.

Procese de dezvoltare:

  • Întârzierile în fuziunea maxilarului, buzei superioare și a palatului pot duce la formarea unui nas îngust.

Unele sindroame care prezintă caracteristica nasului îngust pot servi ca exemple pentru această afecțiune.

Sindroame care includ nasul îngust:

  • Sindromul trico-rino-falangial Tip I (TRPS1) și Sindromul Ruvalcaba sunt asociate cu mutații genetice.
  • Sindromul Hallermann-Streiff este caracterizat printr-un pod nazal îngust și alte malformații craniofaciale.

Factorii de mediu pot fi la fel de influenți ca și cauzele genetice. Expunerea la elemente nocive în timpul sarcinii poate duce la anomalii de dezvoltare facială, inclusiv la formarea unui nas îngust.

Cum afectează Sindromul Nasului Îngust viața de zi cu zi?

Sindromul Nasului Îngust (SNI) are efecte diverse și serioase asupra vieții de zi cu zi. Din cauza dificultății de a obține suficient aer, pacienții trăiesc o senzație constantă de sufocare. Această situație devine mai evidentă în timpul activităților fizice. Dificultățile de respirație împiedică aportul adecvat de oxigen, provocând oboseală cronică și scăderea energiei. În plus:

  • Calitatea somnului: Dificultățile de respirație îngreunează adormirea și cauzează treziri frecvente. Aceasta afectează calitatea generală a somnului.
  • Efecte psihologice: Dificultățile respiratorii continue pot provoca anxietate și atacuri de panică. În timp, această presiune psihologică poate duce la depresie.
  • Interacțiunile sociale: Disconfortul frecvent și dificultățile psihologice determină retragerea din activitățile sociale și izolarea. Aceasta are un impact negativ asupra vieții sociale a individului.
  • Activitățile zilnice: Durerile severe de cap și de față limitează capacitatea unei persoane de a-și îndeplini sarcinile zilnice și treburile casnice. Gestionarea durerii face rutina zilnică mai dificilă și scade productivitatea.

În plus, persoanele care se confruntă cu SNI suferă de uscăciune nazală constantă și formarea de cruste. Aceasta cauzează disconfort fizic și o senzație continuă de durere.

Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru Sindromul Nasului Îngust?

Opțiunile de tratament pentru Sindromul Nasului Îngust variază și au ca scop îmbunătățirea funcțiilor respiratorii și corectarea estetică. Intervențiile chirurgicale sunt efectuate pentru a lărgi structurile nazale înguste și a normaliza fluxul de aer din interiorul nasului. În acest proces, se utilizează diferite tehnici:

Grefe dilatatoare:

  • Se utilizează pentru a lărgi podul nazal și a corecta colapsul valvular intern și deformările în formă de clepsidră.
  • Bucăți de cartilaj prelevate din cartilajul propriu al pacientului sunt plasate între sept și cartilajele laterale superioare.

Rinoplastie deschisă:

  • Se face o incizie de-a lungul columelei pentru a oferi acces direct la structura nazală.
  • Cu ajutorul grefelor, podul nazal este lărgit și neregulile osoase și cartilaginoase sunt corectate.

Rinoplastie închisă:

  • Inciziile se fac complet în interiorul narilor și nu lasă cicatrici externe.
  • Este preferată pentru modificări mai puțin extinse și îmbunătățește pasajele nazale înguste.

Repararea valvelor nazale:

  • Se folosesc tehnici speciale pentru a îmbunătăți funcționalitatea valvelor nazale interne și externe.
  • Grefe și suturi sunt utilizate pentru a oferi sprijin acolo unde este necesar.

Utilizarea grefelor de grăsime autologă:

  • Se aplică pentru a adăuga volum țesutului nazal în cazurile de pierdere severă de țesut.
  • Se injectează țesut adipos prelevat dintr-o altă parte a corpului pacientului.

Osteotomie:

  • Oasele sunt tăiate și repoziționate pentru a lărgi podul nazal sau pentru a corecta deformările existente.

Care sunt diferențele dintre Sindromul Nasului Îngust și alte afecțiuni nazale?

Sindromul Nasului Îngust prezintă diferențe clare față de alte afecțiuni nazale. În primul rând, această afecțiune se caracterizează prin îngustarea nasului, fie din motive genetice, fie din cauza unui traumatism. Pasajele nazale înguste împiedică fluxul normal de aer și fac respirația dificilă. Această caracteristică distinctivă duce, în special, la infecții ale sinusurilor și la respirație zgomotoasă.

  • Devierea de sept se caracterizează prin deplasarea septului nazal și cauzează, de obicei, îngustarea unei nări mai mult decât celeilalte. Această afecțiune poate provoca dificultăți de respirație și sângerări nazale frecvente.
  • Polipii nazali sunt creșteri moi și nedureroase care se formează ca urmare a inflamației cronice din pasajele nazale. Aceștia provoacă congestie nazală, pierderea mirosului și secreții postnazale.
  • Sinuzita se caracterizează prin inflamația sinusurilor ca urmare a unei infecții sau a unei alergii și se manifestă prin congestie nazală, durere facială și pierderea mirosului.

Referințe:

https://www.healthline.com/health/narrow-nasal-passages

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/98086

Vakalar

Locația noastră pe partea asiatică a Istanbulului, Turcia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Call Now Button