Pierderea auditivă sensorineurală

Pierderea auzului de tip sensorineural apare din cauza deteriorării structurilor din cohlee sau a nervilor auditivi. Această afecțiune, frecvent întâlnită la adulți, este de obicei permanentă și poate reduce semnificativ calitatea vieții. Aceasta poate apărea din cauza predispoziției genetice, a factorilor de mediu și a efectelor secundare ale anumitor medicamente. Totuși, medicina modernă oferă soluții care ajută la ameliorarea simptomelor. Aparatele auditive și implanturile cohleare sunt cele mai comune metode de tratament. În plus, medicamentele de protecție pot fi utilizate pentru a minimiza daunele ulterioare. Fiecare pacient are o situație diferită și necesită planuri de tratament personalizate.

Ce este pierderea auzului de tip sensorineural?

Pierderea auzului de tip sensorineural este o afecțiune comună, în special la adulți. Aceasta apare din cauza deteriorării cohleei sau a nervilor auditivi. Factori genetici, factori de mediu și daunele cauzate de anumite substanțe chimice pot contribui la apariția acestei pierderi. Pacienții au dificultăți în a auzi sunetele, ceea ce afectează negativ viața de zi cu zi. Expunerea prelungită la zgomote puternice poate agrava această afecțiune. În cazurile avansate, sunt utilizate aparate auditive sau implanturi cohleare pentru a sprijini auzul. Prevenirea și diagnosticul precoce sunt esențiale. Persoanele afectate ar trebui să înceapă tratamentul devreme pentru a-și menține calitatea vieții.

Care sunt cauzele pierderii auzului de tip sensorineural?

Pierderea auzului de tip sensorineural apare din cauza deteriorării urechii interne sau a nervilor auditivi. Mai mulți factori pot declanșa această afecțiune:

• Pierderea auzului congenitală poate fi cu sindrom sau fără sindrom.
• Presbiacuzia este pierderea auzului legată de vârstă.
• Expunerea prelungită la zgomote puternice poate cauza pierderea auzului.
• Leziunile la nivelul capului pot deteriora structurile urechii interne.
• Boala Meniere afectează echilibrul fluidului din urechea internă.
• Efectele ototoxice pot apărea ca efecte secundare ale anumitor medicamente:
  • Antibiotice aminoglicozidice
  • Diuretice de tip Loop
  • Medicamente pentru chimioterapie
• Boli sistemice care pot cauza pierderea auzului:
  • Meningită
  • Diabet
• Schwannom vestibular, o tumoră benignă în urechea internă.

În plus, alte condiții precum bolile autoimune, barotrauma și fistula perilimfatică pot contribui, de asemenea, la pierderea auzului. Fiecare factor influențează severitatea pierderii auzului și metodele de tratament.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Pierderea auzului de tip sensorineural este o problemă de sănătate importantă la nivel mondial. Aceasta este din ce în ce mai răspândită în rândul populației adulte. Pierderea bruscă a auzului de tip sensorineural apare în Statele Unite la o rată de 5-27 cazuri la 100.000 de persoane anual, cu aproximativ 66.000 de cazuri noi pe an. Pierderea auzului legată de vârstă, presbiacuzia, devine rapid o problemă comună în rândul populației îmbătrânite. Prevalența acestei afecțiuni se dublează la fiecare deceniu, devenind aproape universală la vârste înaintate.

Cele mai frecvente cauze ale pierderii auzului includ:

• Pierderea auzului cauzată de zgomot (NIHL): Aproximativ 16% din pierderile de auz la adulți sunt asociate cu expunerea profesională la zgomot.
• Pierderea congenitală a auzului: Factori genetici sunt adesea cauza principală, iar pierderea auzului de tip sensorineural la copii necesită o evaluare detaliată.

Care sunt simptomele pierderii auzului de tip sensorineural?

Simptomele pierderii auzului de tip sensorineural variază în funcție de severitatea afecțiunii. Aceasta este legată de deteriorarea celulelor din cohlee sau a nervului auditiv. Primele semne ale pierderii auzului apar, de obicei, treptat; în unele cazuri, pierderea poate fi bruscă. După apariția simptomelor, pacienții sunt adesea îndrumați către utilizarea aparatelor auditive sau a implanturilor cohleare pentru tratament.

• Identificarea momentului în care a început pierderea auzului este esențială pentru planificarea tratamentului.
• Este important de stabilit dacă pierderea auzului este unilaterală sau bilaterală.
• Ritmul de progresie a pierderii auzului afectează strategia de tratament.
• Unii pacienți pot experimenta fluctuații ale auzului sau tinitus.
• Senzația de plenitudine în urechi, amețelile și dezechilibrul sunt adesea asociate cu pierderea auzului.

Cum este diagnosticată pierderea auzului de tip sensorineural?

Diagnosticul pierderii auzului de tip sensorineural implică o evaluare audiometrică completă. Acest proces include o serie de teste standardizate pentru a evalua nivelul auzului pacientului. Primul pas, de obicei, constă în teste simple cu diapazon, efectuate la patul pacientului.

Pacienții sunt ulterior îndrumați către audiograma tonurilor pure pentru o evaluare detaliată. Acest test oferă informații despre tipul și gradul pierderii auzului.

Audiograma tonurilor pure:

• Evaluarea transmiterii aeriene și osoase.
• Graficarea pragurilor auditive pentru frecvențe cuprinse între 250 Hz și 8000 Hz.
• În pierderea auzului de tip sensorineural, curbele de transmitere aeriană și osoasă scad în mod similar.

Timpanometria măsoară funcțiile urechii medii și mobilitatea membranei timpanice, identificând problemele legate de urechea medie. Testul reflexului stapedian acustic este folosit pentru evaluarea reflexelor urechii medii.

Alte teste importante:

• Timpanometria: Evaluează otita medie cu efuziune și disfuncția tubului Eustachio.
• Emisiile otoacustice: Măsoară funcționarea celulelor externe din cohlee, prin sunetele captate din canalul urechii externe.
• Teste electrofiziologice: Testul de răspuns auditiv al trunchiului cerebral măsoară activitatea sistemului nervos și potențialele probleme asupra nervului cohlear.
• Audiometria verbală este esențială pentru înțelegerea impactului pierderii auzului asupra comunicării, evaluând cât de bine percep pacienții sunetele vorbirii.

Cum este tratată pierderea auzului de tip sensorineural?

Tratamentul pierderii auzului de tip sensorineural este personalizat în funcție de starea pacientului și include mai multe metode. În cazurile acute, este esențială intervenția rapidă, cu administrarea de corticosteroizi orali pentru o săptămână, urmată de scăderea treptată a dozei. Dacă nu există îmbunătățiri ale auzului, se recurge la steroizi injectați intratimpanic.

• Steroizii: Administrați sistemic sau intratimpanic. Steroizii sistemici sunt luați pe cale orală, iar cei intratimpanici sunt injectați direct în urechea medie.
• Aparatele auditive: Acestea sunt utilizate în cazurile cronice. Există diverse tipuri de aparate auditive, inclusiv CROS și BiCROS pentru cazurile de pierdere unilaterală.
• Sisteme auditive prin conducere osoasă: Eficiente pentru pierderea mixtă și de tip conducere, transmit vibrațiile direct către cohlee prin integrarea osoasă.

Care sunt complicațiile?

Pierderea auzului de tip sensorineural poate aduce numeroase complicații și poate afecta semnificativ calitatea vieții. Pe lângă dificultățile de auz, pacienții se confruntă adesea cu tinitus și vertij. Tinitusul afectează viața cotidiană, provocând probleme de somn și dificultăți de concentrare. În plus, pacienții se pot simți izolați social, ceea ce crește riscul de depresie.

Complicațiile comune includ:

• Tinitus
• Vertij
• Probleme de somn
• Dificultăți de concentrare

Pierderea auzului este asociată și cu un risc crescut de declin cognitiv. Reabilitarea auditivă precoce poate încetini sau preveni acest declin. Totuși, lipsa grupurilor de suport social poate accentua sentimentul de izolare al pacienților.