Ce este anosmia (pierderea mirosului – orbirea olfactivă)?

Anosmia reprezintă pierderea parțială sau totală a simțului mirosului la o persoană. Această problemă de sănătate poate apărea la diferite niveluri, iar pacienții pot ajunge să nu mai perceapă unele sau toate mirosurile. Anosmia poate apărea din mai multe motive și necesită adesea o evaluare medicală. Această condiție poate afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane, provocând probleme legate de alimentație și siguranța zilnică. Diagnosticul precoce al anosmiei este crucial pentru prevenirea eventualelor complicații. De aceea, se recomandă consultarea unui specialist ORL pentru cei care experimentează pierderea mirosului.

Ce este anosmia?

Anosmia este pierderea parțială sau totală a simțului mirosului. Această condiție afectează de obicei și percepția gustului alimentelor și poate reduce sensibilitatea la diverse riscuri de siguranță. Această problemă de sănătate poate apărea sub mai multe forme:

• Anosmie temporară: Apare de obicei în urma infecțiilor căilor respiratorii superioare și simțul mirosului revine la normal odată cu rezolvarea afecțiunii subiacente.
• Anosmie permanentă: Poate fi cauzată de traumatisme craniene grave sau anumite afecțiuni și este adesea permanentă.
• Anosmie congenitală: Este o condiție în care persoana nu are simțul mirosului încă de la naștere, fiind asociată cu factori genetici.

Pandemia de COVID-19 a crescut gradul de conștientizare cu privire la anosmie. Pierderea mirosului provocată de virus a fost observată la o mare parte din cei infectați. Diagnosticul precoce al anosmiei este important pentru o intervenție corespunzătoare.

Care sunt factorii care cauzează anosmia?

Există mulți factori care pot duce la pierderea simțului mirosului. Diverse afecțiuni sunt cauze comune ale anosmiei. Infecțiile tractului respirator sunt cunoscute pentru blocarea temporară a mirosului, iar tulburările neurologice pot afecta căile mirosului.

Boli și condiții medicale

• Infecții respiratorii: răceală, gripă, infecții ale sinusurilor și COVID-19.
• Tulburări neurologice: Boala Alzheimer, Boala Parkinson, scleroza multiplă și boala Huntington.
• Afecțiuni nazale cronice: polipi nazali, sinuzită cronică și rinită alergică.

Leziuni

• Traumatisme craniene.
• Chirurgie nazală.

Factori de mediu

Factorii de mediu pot contribui, de asemenea, la pierderea simțului mirosului. Expunerea prelungită la substanțe chimice și fumatul pot deteriora receptorii mirosului.

• Expunerea la toxine: solvenți, vapori de vopsea, substanțe chimice industriale.
• Fumatul.

Medicamente

Anumite medicamente pot afecta simțul mirosului ca efect secundar. În plus, procesul de îmbătrânire poate reduce în mod natural capacitatea de a mirosi.

Alți factori

• Îmbătrânirea.
• Anosmia congenitală: condiții genetice precum sindromul Kallmann.

Care sunt simptomele anosmiei și cum pot fi recunoscute?

Această afecțiune provoacă schimbări importante în viața de zi cu zi a pacienților. Printre cele mai frecvente simptome ale anosmiei se numără:

• Dificultate în perceperea mirosurilor: Persoanele au dificultăți în perceperea mirosurilor din mediu. Aceasta poate include mirosurile de mâncare gătită acasă, mirosul florilor etc.
• Modificări ale gustului: Din cauza legăturii dintre simțul gustului și mirosului, pierderea mirosului poate afecta percepția gustului. Acest lucru poate face ca alimentele să fie mai puțin savuroase sau să aibă un gust diferit.
• Efecte psihologice: Pierderea mirosului poate afecta starea de spirit și sănătatea psihică generală a unei persoane. Frustrarea, depresia și sentimentul de izolare pot fi rezultatul acestei afecțiuni.

Aceste simptome afectează de obicei interacțiunile sociale și calitatea vieții persoanelor afectate. De asemenea, pierderea mirosului poate pune persoanele în situații de pericol, deoarece nu pot percepe mirosuri de avertizare cum ar fi scurgerile de gaz sau focul.

Cum se diagnostichează anosmia?

Diagnosticul de anosmie necesită un proces medical amănunțit și este efectuat de specialiști ORL. Prima etapă constă într-o discuție detaliată cu pacientul, urmată de o examinare fizică a nasului și sinusurilor. Se folosesc de obicei instrumente endoscopice pentru a examina în detaliu cavitatea nazală.

Testele diagnostice

• Teste de identificare a mirosului: Teste care implică identificarea unor substanțe mirositoare (ex. testul UPSIT și Sniffin’ Sticks).
• Teste de prag: Determină cea mai mică concentrație a unui miros care poate fi perceput.
• Teste de diferențiere: Evaluează capacitatea de a distinge între mirosuri diferite.

Metodele imagistice sunt, de asemenea, importante în procesul de diagnosticare. Tomografia computerizată (CT) poate evidenția problemele sinusurilor, iar imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate dezvălui probleme la nivelul creierului. De asemenea, pot fi efectuate analize de sânge pentru a identifica problemele subiacente.

Cum se tratează anosmia?

Tratamentul anosmiei depinde de cauza și severitatea acesteia. Specialiștii ORL recomandă cele mai potrivite opțiuni de tratament pentru fiecare pacient. Procesul de tratament include de obicei medicamente, terapie de antrenament olfactiv și intervenții chirurgicale.

Medicamente

• Steroizi topici și orali: Utilizați pentru a reduce inflamația și pentru a ajuta la restabilirea mirosului.
• Antibiotice: Utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene.
• Antihistaminice: Folosite pentru ameliorarea anosmiei cauzate de alergii.

Terapia de antrenament olfactiv

Aceasta constă în expunerea repetată la anumite mirosuri pentru a stimula redobândirea simțului mirosului. Cercetările arată că acest tip de terapie poate îmbunătăți capacitatea de a recunoaște mirosurile.

Intervenție chirurgicală

Intervențiile chirurgicale sunt utilizate pentru a trata anosmia cauzată de probleme structurale ale căilor nazale. Odată ce aceste probleme sunt rezolvate, simțul mirosului poate fi restabilit.

Fiecare opțiune de tratament este evaluată individual și adaptată nevoilor pacientului. Succesul tratamentului variază în funcție de răspunsul pacientului la tratament.

Care sunt efectele psihologice ale anosmiei?

Pierderea simțului mirosului poate afecta grav calitatea vieții persoanelor afectate. În primul rând, această afecțiune reduce plăcerea de a trăi. Pierderea mirosului face ca oamenii să nu mai simtă plăcere în timpul mesei și în interacțiunile sociale, ceea ce poate duce la depresie și anxietate.

Depresia și anxietatea

• Depresia: Se manifestă din cauza pierderii plăcerii în interacțiunile sociale și activitățile zilnice.
• Anxietatea: Apare ca urmare a incapacității de a percepe pericolele din mediul înconjurător, provocând un sentiment constant de nesiguranță.

Anosmia poate crește, de asemenea, sentimentul de izolare și poate afecta negativ sănătatea psihologică generală.

Care este legătura dintre anosmie și gust?

Anosmia, adică pierderea parțială sau totală a simțului mirosului, poate afecta capacitatea de a percepe gustul. Simțurile mirosului și gustului sunt strâns legate, deoarece gustul alimentelor este determinat în mare măsură de mirosul acestora. Persoanele care suferă de anosmie percep adesea alimentele ca fiind lipsite de gust sau mai puțin savuroase.

Efecte asupra gustului

• Fără miros, gusturile complexe nu pot fi pe deplin percepute.
• Gusturile de bază (dulce, acru, sărat, amar) sunt mai puțin afectate.

Modificarea gustului

• Uneori, alimentele pot căpăta un gust neplăcut sau metalic.
• Aceasta afectează experiența alimentară generală.

Modificări ale obiceiurilor alimentare

• Scăderea poftei de mâncare este frecventă; persoanele afectate nu mai simt plăcerea de a mânca.
• Unii pacienți caută alimente cu gusturi mai pronunțate.
• Modificările de greutate pot varia: consum redus de alimente sau preferință pentru alimente cu conținut ridicat de calorii pentru satisfacție.

Care este legătura dintre anosmie și COVID-19?

Legătura dintre anosmie și COVID-19 a devenit un subiect de interes în timpul pandemiei. Mulți dintre cei infectați cu SARS-CoV-2 au raportat pierderea temporară sau permanentă a mirosului. Virusul afectează celulele speciale din cavitatea nazală, care conțin receptori ACE2, permițând astfel virusului să pătrundă în celulele umane. Inflamația joacă un rol important, provocând anosmie prin deteriorarea celulelor olfactive.

Tratament și recuperare

• Majoritatea pacienților își recapătă simțul mirosului după ameliorarea infecției.
• Pentru cei cu anosmie pe termen lung, se recomandă terapia de antrenament olfactiv.
• Steroizii topici pot fi utili în anumite cazuri.

Când trebuie să consult un medic pentru anosmie?

Persoanele care suferă de anosmie ar trebui să consulte un specialist ORL pentru a determina cauza pierderii mirosului și pentru a găsi opțiuni de tratament. Specialiștii ORL sunt experți în diagnosticarea și tratarea anosmiei.

Care sunt miturile despre anosmie?

• Mit: Anosmia este întotdeauna permanentă.
• Adevăr: Anosmia poate fi temporară, mai ales dacă este cauzată de o infecție.
• Mit: Anosmia afectează doar persoanele în vârstă.
• Adevăr: Anosmia poate afecta persoane de toate vârstele.
• Mit: Anosmia nu poate fi diagnosticată.
• Adevăr: Anosmia poate fi diagnosticată prin teste clinice și imagistică medicală.
• Mit: Anosmia nu are tratament.
• Adevăr: Anosmia poate fi tratată în funcție de cauză.

Cercetări și descoperiri recente despre anosmie

Studiile recente asupra anosmiei au devenit esențiale în timpul pandemiei de COVID-19. Datorită prevalenței pierderii mirosului ca simptom, cercetătorii au intensificat eforturile pentru a dezvolta metode de tratament eficiente.

Terapia de antrenament olfactiv

Se bazează pe expunerea repetată la anumite mirosuri pentru a stimula capacitatea de a recunoaște mirosurile. Aceasta este o metodă eficientă, în special pentru pacienții cu anosmie post-virală.

Terapia cu plasmă îmbogățită cu trombocite

Cercetările arată că această metodă poate ajuta la regenerarea celulelor olfactive. În această procedură, plasma bogată în trombocite este injectată în zona celulelor olfactive.

Surse:

https://www.webmd.com/brain/anosmia-loss-of-smell

https://www.medicalnewstoday.com/articles/what-is-anosmia

Prof. Dr. Murat Topdağ

Prof. Dr. Murat Topdağ s-a născut în 1978 în Malatya și și-a finalizat studiile medicale la Facultatea de Medicină Cerrahpaşa, Secția de Engleză, a Universității din Istanbul. După finalizarea rezidențiatului în cadrul Departamentului ORL al Universității Kocaeli, și-a continuat cariera academică și clinică în aceeași instituție. Între 2017 și 2025 a activat la Spitalul Acıbadem Altunizade, iar din 2025 oferă servicii medicale pacienților la Spitalul Memorial Göztepe.
Specializat în boli ORL, chirurgia tumorilor de cap și gât și rinoplastie estetică, prof. dr. Topdağ este recunoscut atât la nivel național, cât și internațional. Are numeroase articole publicate în reviste prestigioase precum The Journal of Laryngology & Otology, Otology & Neurotology și European Archives of Oto-Rhino-Laryngology.
El efectuează intervenții chirurgicale ale tumorilor de cap și gât folosind tehnici de conservare a funcției și are rate ridicate de succes în rinoplastie, rinoplastie de revizie, rinoplastie piezo ultrasonică și septorinoplastie. Prin abordarea sa științifică, viziunea estetică și filosofia chirurgicală orientată spre siguranță, este unul dintre liderii domeniului ORL din Turcia.